Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”

Descriere obiectiv

Edificiul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri din Iaşi” este clasat ca monument istoric având cod LMI: IS-II-a-A-03735.

Prin anii 1890 construirea unui teatru era un lucru obișnuit. Astfel, în mijlocul târgului, pe terenul aflat în fața Filarmonicii azi, și dărâmat în 1869, pentru a-l mari, Primăria a propus demolarea propriului sediu, de alături și dăruirea locului mult așteptatei instituții, după care tânjeau ieșenii încă din februarie 1888, când a ars fostul Teatru Național din Copou. Astfel, pe locul fostei primării, avea să ia ființă Teatrul National „Vasile Alecsandri”, sub conducerea tehnică a renumiților arhitecți vienezi Fellner și Helmer. Construcția începe în 1894 și se sfârșește după 2 ani, în decembrie 1896, la inaugurare prezentându-se spectacole cu piese de Alecsandri, Negruzzi și Millo.

La 140 de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet și dramaturg, Vasile Alecsandri.

Pentru a marca intrarea principală în clădirea teatrului, arhitecții au recurs la un portic clasic, format din patru coloane de ordin compozit. Frontonul, care constituie podoaba exterioară cea mai atrăgătoare a clădirii, ne înfățișează o scenă mitologică, ale cărei personaje și animale sunt surprinse în plină mișcare. Somptuoasa fațadă a monumentului este împodobită cu balcoane, sculpturi în altorelief și coloane ionice angajate.

Monumentul arhitectural adăpostește adevărate comori: Cortina pictată în 1896, de vienezul Lenz, ce prezintă o alegorie a vieții cu cele trei vârste și alegoria Unirii Principatelor Române, Cortina de fier, pictată de Al. Goltz cu motive ornamentale dispuse simetric.

Plafonul e pictat de Al. Goltz în culori pastelate ce reprezintă alegorii paradisiatice fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în structură rococo. De asemenea, un candelabru impresionant cu 109 becuri, din cristal, adus de la Veneția, luminează salonul principal. Expuse în holul de la parter, găsim costume purtate de Gr. Manolescu în rolul Hamlet, Matei Millo în Barbu Lăutaru, Miluta Gheorghidiu în celebra Chirița.

De acest teatru se leagă numele unor mari personalităti ale culturii noastre, precum: Kogălniceanu, Alecsandri, Gh. Asachi, C. Negruzzi, Al. Russo sau Mihail Sadoveanu.

Muzeul teatrului ilustrează dezvoltarea fenomenului teatral de la primul spectacol în limba română la colecții de afișe teatrale, volume de teatru, autografe, manuscrise cu note muzicale ale lui Ciprian Porumbescu, obiecte de artă, costume purtate de actori.

Făcându-se chip din bronz lui Vasile Alecsandri, edilii acelui timp socoteau că cea mai potrivită așezare se cuvenea pentru bust la ușa teatrului, înlocuind-o pe cea a lui Gh. Asachi, cel care a inițiat primul spectacol în limba română.

Fastuoasa sală de spectacole a Teatrului Național „Vasile Alecsandri”a fost renovată în anul 1957, iar în anul 1969, teatrului i s-a construit o nouă aripă.

Esplanada teatrului a fost îmbogățită cu două fântâni arteziene într-un elegant scuar ce se întinde în fața teatrului. Dorind animarea spațiului, se va accepta ca pictorii amatori să iși expună aici tablourile. Deși multe lucrări sunt considerate kitch-uri, pe artiști îi întâlnim și astăzi, fie iarnă, fie vară, prezenți cu lucrările expuse în parc, tablouri ori obiecte de arhitectură.

Cu o mie de locuri, o acustică dintre cele mai bune, bogat ornamentată cu elemente în stil baroc sau rococo și cu holuri în marmură colorată, cu statui grațioase, candelabre și capete aurite, creând o atmosferă de feerie, eleganță și intimitate, sala de spectacole este una dintre cele mai reușite construcții ale arhitecților vienezi.
Clădirea adăpostește astăzi și Opera Romană.

În 110 ani de existentă, Teatrul Național a fost un mediu cultural unde publicul ieșean a fost familiarizat cu cele mai noi și interesante scrieri transpuse în piese de teatru.
În anul 2006, clădirea, aflată în proces de restaurare și refacere întrerupt însă din lipsă de fonduri, a fost inclusă în Programul de „Reabilitare a monumentelor istorice din România”.

Principalele tipuri de lucrări

Lucrările de execuție vizează refacerea structurii, înlocuirea/refacerea acoperișului, refacerea elementelor de arhitectură interioară de zidărie și tâmplărie, refacerea/înlocuirea instalațiilor de apă-canal, termice, electrice și sanitare, restaurarea fațadelor, montare instalații de sonorizare, montarea de instalații pentru semnalizarea incendiilor.

Valoarea investiției (cuprinde lucrările de execuție) este de 6.311.121 Euro, fără TVA.

Durata lucrărilor de execuție: 24 de luni calendaristice.

Stadiu: Lucrări de execuție în derulare, conform graficelor de execuție.

Galerie de imagini

Aprilie 2012

     

Alte imagini

     
     
     
     
     
     
     
     
web design - Cosmin Neagu