Muzeul Naţional de Artă al României – Palatul regal

Scurtă descriere a obiectivului

Corpul Central al Muzeului Național de Artă al României, cunoscut sub titulatura de Palat Regal, a fost inclus, în anul 2006, în Proiectul ”Reabilitarea monumentelor istorice din România”, finanțat printr-un credit extern acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivului i-a fost prevăzută prin Acordul-cadru de împrumut, pentru lucrările complexe de consolidare și restaurare, suma de 16.065.339 Euro, realizându-se, în urma procedurii de achiziție publică licitație deschisă, o economie de aproximativ 245.000 Euro.

Clădirea Muzeului Naţional de Artă al României, situată în zona centrală a Capitalei, face parte din centrul istoric al Bucureştiului, fiind inclusă în Lista Monumentelor Istorice, sub codul B-II-m-A-19856.

Edificiul este componentă a fostul Palat Regal, clădit iniţial după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, între anii 1882-1885 şi refăcută, după distrugerea din 1927, între anii 1935-1937, după planurile arh. Nicolae Nenciulescu. Clădirea este compusă din trei corpuri – ”Corpul Kretzulescu”, ”Corpul Central” şi ”Corpul Ştirbey” – în forma de U cu o curte de onoare spre Calea Victoriei. Faţadele, executate din piatră de Baschioi, sunt în stil neoclasic. Din decoraţiile interioare se pot remarca finisajele scărilor principale: Arbescato, scara Voievozilor (din marmură de Cararra), Scara Galbenă (din marmură de Siena), Sala Tronului sau Sufrageria în stil Adams, Sălile Florentine etc.
Ca urmare a regândirii funcţionalităţii clădirii pentru funcţia de muzeu, s-au amenajat spaţii destinate expunerii, spaţii pentru depozite de patrimoniu, spaţii tehnice, spaţii pentru laboratoare de restaurare, sală de spectacole, diverse spaţii de protocol şi birouri, spaţii administrative etc.

Structura de rezistenţă a Corpului Centraleste alcătuită din stâlpi din beton armat de diverse dimensiuni, grinzi din beton armat şi pereţi de zidărie de cărămidă.
Datorită monumentalității clădirii și rolului său istoric de centru al puterii monarhice în România, intervențiile de restaurare au impus un înalt standard profesional.

Tipuri de lucrări

Măsurile de consolidare au avut ca scop mărirea capacităţii și a rigidității construcției la solicitările orizontale și au constat în executarea unor diafragme din beton armat, alipite zidurilor existente, dublarea și cămășuirea cu beton armat a stâlpilor existenți și injectarea terenului de sub diafragme. Lucrările de restaurare majore au fost: refacerea zugrăvelilor în toate încăperile principale, finisarea cu schlagmetal a tuturor profilelor și ornamentelor din ipsos. S-au refăcut toate pardoselile degradate din marmură sau parchet și finisajele. S-au recondiționat feroneria, piesele din lemn, confecțiile metalice ornamentale și s-au restaurat corpurile de iluminat, profilele și ornamentele din ipsos. S-au refăcut toate tipurile de instalații interioare, spațiile fiind dotate cu echipamente noi, specifice funcțiunii de muzeu. În cadrul lucrărilor de restaurare s-au efectuat şi lucrări de amenajări speciale în zona intrărilor precum şi asigurarea accesului la etajul III prin prelungirea cursei liftului existent, cu refacerea decoraţiilor în jurul puţului liftului.

S-au înlocuit şi modernizat instalaţiile electrice (iluminatul normal şi prize, iluminatul de siguranţă, iluminatul muzeistic, instalaţie de forţă, instalații de protecţie împotriva tensiunilor electrice). S-au efectuat, de asemenea, lucrări de modernizare și/sau înlocuire a instalațiilor de stingere a incendiilor, iar echiparea grupurilor sanitare s-a făcut cu obiecte și accesorii în concordanță cu importanța zonei deservite.

Sunt de relevat rezultatele deosebite obținute în realizarea intervențiilor la stuccomarmură, marmură și piatră, la tot ce se încadrează în zona componentelor artistice – profilaturi și modelaje pentru ipsosărie – și, apoi, la finisarea lor cromatică. Și am continua cu confecțiile din lemn, tâmplărie, parchete și altele de tipul lăcătușeriei, confecțiilor metalice, corpurilor de iluminat.

Pe un alt plan, urmărindu-se o restitutio in integrum a semnificației istorice a unor spații, cu precădere a celor de la etajul I, mărturie a consumării unor momente semnificative ale trecutului istoric al României moderne, s-a urmărit completarea decorației interioare cu martori ai acelor timpuri.

Spații și funcțiuni ale noului edificiu: spații reprezentative prin semnificația lor istorică – Sala Tronului, Salonul de ceai și Sufrageria, spații ample de expunere muzeală, spații de cercetare și restaurare a lucrărilor de artă, depozite pentru colecțiile de artă, spații pentru recepții de nivel înalt – Sala Tronului, anexe, spații auxiliare și tehnice de tipul garderobelor, oficiilor, încăperilor pentru personalul de pază, grupuri sanitare etc.

Suprafețe reabilitate: arie desfășurată - 13.920 mp, arie construită - 2.564 mp, arie utilă - 13.620 mp, număr de niveluri – 7.
Pe toată durata lucrărilor, au fost create un număr de 210 locuri de muncă temporare.

• Valoarea investiției (cuprinde lucrările de execuție) este de 15.820.508 Euro, fără TVA.
• Durata lucrărilor de execuție: 30 de luni calendaristice.
• Stadiu: Investiţia a fost finalizată la termen, în februarie 2012, realizându-se lucrări de calitate, în acord cu valoarea arhitecturală şi istorică a edificiului, ce au fost admise, fără obiecții, de Comisia de recepție