Palatul Culturii, recunoscut ca efigie a orașului Iași, a fost construit în stil neogotic și a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.
Edificiul, ridicat între 1906 si 1925, este creația cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la școala pariziană. Din punct de vedere decorativ, în holul central se remarcă un mozaic figurativ în care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se găsește un luminator în care, inițial, a fost amenajată o seră.
În ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatră au fost înlocuite cu materiale ușoare și mult mai puțin costisitoare. În plus, la decorarea unor săli, s-a folosit materialul brevetat de Henri Coandă, denumit bois-ciment (rumbeton), un amestec de ipsos cu clei si ciment, care imită textura lemnului de stejar. Remarcabile sunt și elementele de feronerie decorativă, care se pot admira, de exemplu, la ușile de la Sala Voievozilor. Clădirea a fost, de asemenea, dotată cu facilități ultramoderne pentru epoca respectivă, cum ar fi iluminatul electric, încălzitul (pneumatic), sistemul de ventilație, termostate, aspiratoare, care porneau toate de la subsol, unde se afla centrala mașinilor.
Clădirea, inaugurată pe 11 octombrie 1925 a servit drept Palat de Justiție până în 1955 când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași.
Soluția de restaurare a cuprins următoarele intervenții:
Soluțiile de intervenții de consolidare au cuprins:
Lucrările de consolidare s-au realizat în conformitate cu proiectul, pentru edificiul palatului asigurându-se stabilitatea și siguranța în vederea păstrării integrității astfel cum este solicitat de normativul P 100-3/2008 - condiția de 475 de ani. Experții au optat pentru o soluție novativă de realizare a unei șaibe (o structură metalică specială) care să conecteze zona de structură metalică cu zona de structură portantă.
În cadrul reparațiilor din 1968-1970 s-a intervenit agresiv și neinspirat asupra construcției. Au dispărut finisajele originare, chiar realizate din materiale simple, s-a modificat cromatica Sălii Voievozilor, s-a modificat Sala Coandă, vechile picturi fiind acoperite cu vopsele neinspirate , frumoasele picturi cu semnificații heraldice. Dar, cel mai important este faptul că s-au distrus intervențiile solicitate de Regina Maria, o mare iubitoare a stilului Art Nouveau. Faptul că pictura s-a acoperit cu straturi de tencuială nu a fost până la urmă o pierdere, la decopertare s-a constatat că aceasta poate fi recuperată, pentru multe dintre spații, dar pentru altele acestea nu s-au mai găsit, ele fiind distruse inițial la realizarea lucrărilor de reparații. Important este faptul că s-a distrus integral pictura bolții din Sala Voievozilor, care a înlocuit frumoșii crini cu stele. Astfel, desenele din anii 1935, studiate prin diferite tehnici, au scos la iveală existența crinului realizat pe tavan.
Există multe zone la care pictura originară a fost distrusă prin curățarea agresivă, făcută cu mijloace mecanice și pentru această zonă a fost necesară refacerea. Un exemplu este pictura din cele două săli, cele mai ornamentate din palat, Sala Coandă și Sala Voievozilor, la care s-au constatat două situații distincte. În Sala Coandă, la decopertare, s-au scos la lumină vechile picturi și soluția de restaurare a acestora din punct de vedere pictural a putut fi rezolvată. Zonele decopertate s-au restaurat și doar pentru o mică zonă a fost necesară repictarea și integrarea cromatică. Și în Sala Voievozilor s-au descoperit straturi de pictură realizate în diferite epoci, precum și pictura cu stratul originar, care s-a curățat cu mare grijă și a fost restaurată, dar în același timp o mare parte a bolții sălii a fost distrusă, vechea pictură fiind descoperită pe o zonă mică, fiind refăcută integral, bazându-ne pe vechile imagini și pe analizele efectuate.
Realizarea picturii astfel aleasă (inclusiv cromatica) îmbinată cu elementele arhitecturale sculptate, arcadele realizate din mortar dar care prin realizare creau masivitate, o monumentalitate specifică unei săli de judecată. Forma arcadelor sugera independența și superioritatea celor care urmau să împartă dreptatea. Eleganța sălii a fost distrusă la momentul în care s-au realizat cele trei panouri cu picturi moderne, picturi ce reprezentau epoca ”nouă” cu toate realizările ei.
La realizarea releevelor și întocmirea expertizelor privind componentele artistice, s-a constatat prezența rumbetonului, în multe zone de arcade și lambriuri și în ale edificii realizate de arh. Berindei, dar cantitativ mult mai puțin decât în Palatul Administrativ și de Justiție, acolo fiind utilizat preponderent lemnul de mahon și de abanos.
Pentru Sala Voievozilor, s-a considerat că relevarea s-a realizat corect și complet la întocmirea proiectului nr. 45/2012, fiind asigurate fondurile necesare pentru refacerea soluției originare. La desfacerea Sălii Voievozilor, nimeni nu se mai aștepta la ”surprize” și totuși acestea au apărut, parcă susținând natura imprevizibilă a lucrărilor de restaurare. Astfel, s-a constatat că în zona porticului (turnului cu ceas) constructorul din 1970 a aplicat o culoare (o nuanță verde turcoaz) acoperind frumosul albastru realizat originar și în locul desenului stilizat al crinului regal aurit, a realizat un desen obișnuit, fără a putea fi definit ca realizat din bronz. În zona turnului central, s-a realizat o altă culoare și cupola s-a ”ornamentat” cu stele aurii care nu au putut fi lăsate în câmp, fiind necesară refacerea integrală a cupolelor, deoarece soluția ”înstelată” banalizează sala. Vechea vopsea originară cu care se ”vopsise” sala a fost acoperită de o vopsea în ulei, cum s-a constatat începerea releveelor.
Pictura originară s-a acoperit cu tencuială și, ulterior, s-a aplicat un strat de vopsea în ulei pe care s-a realizat modelul prezentat în detaliu. Aceeași metodă s-a utilizat la Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul, după ce în anul 1453 Constantinopolul a fost cucerit de turci. Datorită acestui mod de acoperire, astăzi este posibilă readucerea la lumină a vechilor picturi.
La releveul inițial s-a constatat că majoritatea ”pardoselilor ornamentale” nu erau decât dale de beton care s-au ”ornamentat” cu vopsea albă și neagră.
Zona ”Bestiarumului Gotic” care s-a restaurat și unde a fost necesară realizarea de replici
S-au restaurat toate pavimentele realizându-se o imagine a palatului astfel cum arh. Berindei a dorit să o realizeze pentru palatul său.
S-au refăcut suprafețele vitrate sticle – cristal cu gravuri, gravuri astfel cum au fost desenate de Berindei.
Lipsa oricăror măsuri de conservare au permis distrugerea acestora nu numai de-a lungul vremurilor comuniste, ci și după 1990, acest lucru constatându-se pe perioada realizării releveelor pentru cele trei etape de restaurare. Astfel, la nivelul 1, în zona Sălii Gotice s-a constatat că multe suprafețe vitrate au fost distruse.
Luminatoarele s-au refăcut cu vitralii și tot cu vitralii s-a refăcut sticla ceasului palatului.
Feroneria, o altă bijuterie a palatului reprezintă opera inginerului ieşean Alexandru Dimitriu și a fost restaurată.
Deși proiectul arhitectului Berindei cuprindea realizarea acoperișului neoclasic cu frumoasele ornamente din ardezie, totuși lucrările s-au realizat din eternită, un material foarte ieftin și a fost o soluție neinspirată. Proiectul a prevăzut realizarea învelitorii din tablă de zinc.
Pavimentele ornamentale predomină în holurile palatului la parter și etajul I, realizate din beton, material compozit, mozaic marmorat, marmură albă și stuc marmură roșu deschis – roz prăfuit. Bestiarum gotic – ”mozaicul ornamental” de la parter este realizat și în zona etajului 1 a turnului de Est și turnului de Vest, la dimensiuni mai reduse în câteva alte zone, are o valoare artistică importantă, chiar dacă execuția originară a fost realizată cu materiale ieftine. De formă circulară în culori severe (alb, gri și negru) cu multe elemente zoomorfe stilizate, elemente vegetale și animale mitologice ce alternează cu elemente heraldice mozaicul bestiarum gotic este înscris într-un pătrat cu rame gri, alb și negru. Toate acestea s-au restaurat.
Scările monumentale simetrice din marmură albă de Carrara pornesc cu o singură rampă, cu podest intermediar, după care se deschid două rampe în Holul de Onoare (Sala Gotică) și în holul aripii de Est. Parapetul este realizat din montanții în acoladă și la fiecare întoarcere s-au realizat acvile cu scut. Marmura este albă, cu o venatură discretă, podestele sunt realizate din paviment din moazic – model șah dale identice ca mărime de de culori diverse, astfel cum s-au utilizat materialele la edificare, unele albe și de culoare roz prăfuit, perimetral s-a realizat o ramă tip oglindă din mozaic ocru cu elemente de marmură. Dalele albe sunt realizate din marmură, cele colorate din stuc, dar sunt intercalate și dale din mortar de ciment , unele din acestea având modele desenate.
S-au restaurat toate ornamentele și s-au utilizat materiale de calitate superioară care vor rezista in timp și nu necesită o mentenanță costisitoare.
La finalul execuției s-au efectuat tratamente pentru ca acestea să reziste și s-au aplicat tratamente pentru asigurarea curățării de bacterii, fungi etc.
S-au restaurat toate căile de acces, s-a restaurat complet toată tâmplăria și s-au realizat replici pentru tâmplăria de lemn care nu a putut fi restaurată.
S-a refăcut complet soclul palatului, s-au realizat trotuarele, s-au realizat absolut toate lucrările necesare pentru refacerea aspectului originar al palatului, astfel cum acesta a fost proiectat de arh. Berindei.
Având în vedere cercetările arheologice desfășurate și faptul că s-au descoperit multe urme ale vechilor construcții – Curtea Domnească, Palatul Moruzi, Palatul Sturdza proiectantul a realizat pardoseli ornamentale care permit vizualizarea multora din aceste vechi situri. S-a amenajat accesul într-unul din tuneluri, realizându-se scara de acces și pentru toate s-a asigurat ventilarea și iluminatul arhitectural interior.
În palat s-a descoperit un vechi cimitir, s-au efectuat măsurători cu Carbon 14 și ADN și a rezultat vechimea acestuia de la sf. Sec al XIV-lea – începutul sec. al XVI-lea.
S-a amenajat muzeul tehnic cu echipamentele existente de la edificare, vechile cazane, vechiul tablou electric în ambientul unei cafenele elegante și moderne.
Pentru accesul în palat la nivelurile superioare și în subsoluri s-au montat două ascensoare moderne, unul care permite accesul de la subsolul 2 până la nivelul 1 și un al doilea care permite accesul din exterior, de la parter până în pod, deci și în muzeul ceasului, amenajat de asemenea prin proiect.
S-a amenajat vechea seră situată pe acoperișul palatului.
S-au realizat pavimentele din curțile interioare.
Instalațiile realizate sunt foarte moderne și în concordanță cu legislația, palatul beneficiază și de realizarea tuturor condițiilor de funcționare în conformitate cu Legea nr. 311/2003 de instalații de climatizare, ventilație, respectă legea privind securitatea la incendii și s-au prevăzut și sistemele de efracție necesare.
S-au amenajat în conformitate cu necesitățile și buna funcționare spațiile de depozitare, laboratoarele de restaurare etc.
Edificiul consolidat și restaurat mai cuprinde săli de conferință dotate cu sisteme de sonorizare specifice.
Întregul proiect de reabilitare a Palatului Culturii din Iași s-a desfășurat în intervalul octombrie 2007 – ianuarie 2016, cu o întrerupere de 3 ani (oct. 2011 – oct. 2014), perioadă în care lucrările deja executate în prima etapă a investiției au intrat în conservare.
Trebuie subliniat faptul că investiția a prins din plin perioada de aproximativ trei ani cu limitări bugetare severe, fapt ce a impus Unității de Management a Proiectului și Ministerului Culturii eforturi constante pentru a reuși îndeplinirea finalizării lucrărilor.