Începe proiectarea pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istoriei a României
Ministerul Culturii - Unitatea de Management a Proiectului a semnat contractul privind serviciile de elaborare a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (D.A.L.I.) pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Investiția este finanțată prin cel de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), destinat reabilitării patrimoniului construit și modernizării unor clădiri culturale din România.
Contractul aferent elaborării D.A.L.I. pentru pentru obiectivul de investiții Muzeul Național de Istorie a României a fost adjudecat de asocierea formată din Polarh Design SRL, Re-Act Now Architecture SRL, Miro Grup SRL și Arhitectures Projects Development-8 SRL, în urma unei proceduri de licitație deschisă. Valoarea contractului este de 1.208.424 de euro (fără TVA), prestatorul având obligația să elaboreze Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții în termen de maximum 180 de zile de la data emiterii ordinului privind începerea proiectării (perioada de obținere a avizelor / acordurilor / autorizațiilor necesare finalizării documentației nu este inclusă în această durată).
Investiția de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti este estimată la peste 100 de milioane de euro. MNIR va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat și restaurat în România, cu o suprafață totală de 32.000 mp, după Palatul Culturii din Iași, unde investiția realizată prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii a fost de 26,4 milioane euro, în perioada 2007–2016.
Situată în centrul istoric al Bucureștiului, pe Calea Victoriei nr. 12, clădirea Muzeului Național de Istorie a României este înscrisă pe lista monumentelor istorice cu codul B-II-m-A-19843. Edificiu major al Capitalei, imobilul cunoscut sub numele de „Palatul Poștelor” a fost construit între anii 1894-1899 după proiectul arhitectului Alexandru Săvulescu și inaugurat în 1903 în prezența Regelui Carol I. Poșta Centrală a orașului a funcționat în imobil până în 1970, când au avut loc lucrări de renovare și amenajare a Muzeului Național de Istorie a României, inaugurat în 1972.
MNIR este cel mai mare muzeu din țară și unul dintre marile muzee europene, având în colecțiile sale un număr foarte mare de bunuri culturale (aproximativ 750.000 de piese). Muzeul reunește cele mai importante descoperiri arheologice și documente istorice ale României, multe dintre ele fiind unicate nu numai în țară, dar și în Europa și în lume. De asemenea, MNIR are în administrare și Colecția Filatelică a României (peste 16 milioane de bunuri filatelice), cea mai mare colecție de acest fel din sud-estul Europei.
În prezent, clădirea muzeului are grave probleme, care afectează condițiile de păstrare, conservare și expunere a bunurilor de patrimoniu. Cu toate că au existat intervenţii asupra imobilului istoric, acestea s-au degradat în timp, iar consolidarea nu a fost finalizată. Dintre problemele cele mai serioase se remarcă starea critică a acoperișului (fapt ce a provocat și provoacă infiltrații și inundații în foarte multe zone, inclusiv în cele în care este depozitat patrimoniul sau în expoziții), instalațiile electrice și sanitare învechite și deteriorate (ceea ce generează pierderi serioase de energie și apă), umiditatea excesivă (care a făcut inutilizabilă o mare parte a subsolului). Clădirea nu poate asigura, în cele mai multe dintre spațiile sale, o temperatură și o umiditate optime pentru depozitarea obiectelor de patrimoniu. Expoziția permanentă a muzeului, care se întindea pe o suprafață de peste 12.000 mp, a fost restrânsă, astfel că, au rămas deschise pentru public doar Tezaurul Istoric, Lapidarium și Copia Columnei lui Traian, plus expozițiile temporare organizate în holul central. Restul exponatelor au fost depozitate, iar în timp numărul artefactelor achiziţionate şi neexpuse s-a mărit, atât spaţiile de expunere, cât și cele de depozitare devenind insuficiente.
Obiectivul investiției este punerea în valoare a acestui imobil prin consolidarea, conservarea, restaurarea, rearanjarea funcțiunilor şi reamenajarea întregii clădiri istorice, prin realizarea lucrărilor de extindere pe verticală a clădirii din curtea interioară (Lapidarium), extinderea etajului 1, extinderea spaţiului util la nivelurile superioare, reamenajarea și refuncţionalizarea unor spaţii mansardate (cupolele), amenajarea unor noi spații expoziționale.
Prin realizarea investiției se preconizează obținerea unui spațiu muzeal extins față de cel actual, care să permită expunerea într-un mod performant, la înalte standarde moderne a exponatelor în prezent neexpuse, un traseu muzeal mult mai coerent, flexibil și interesant. Remedierea deficiențelor actuale ale construcției, alături de extinderea expoziţiei permanente, dotarea cu aparatură şi laboratoare de cercetare şi restaurare de ultimă generaţie şi adăugarea unor spaţii publice conexe urmăresc plasarea Muzeului Naţional de Istorie a României pe lista muzeelor internaţionale de prestigiu.
Cel de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România și BDCE, semnat pe 9 iunie 2022 și ratificat prin Legea nr. 337 / 9 decembrie 2022, prevede finanțarea proiectării și execuției lucrărilor pentru opt obiective de investiții în scopul restaurării complete a șase monumente istorice emblematice pentru România (Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti; Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ şi Opera Națională Română din Cluj-Napoca; Vila „Florica” de la Ștefănești, județul Argeș; Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni, județul Suceava; Așezămintele „Ion I.C. Brătianu” din București; Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 din Timișoara), la care se adaugă reabilitarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova și construirea unei noi săli de concerte destinată Operei Naționale Române din Iași. Costul total net al acestor investiții se ridică la 270 milioane de euro, din care 216 milioane de euro (80% din cost) provin din împrumutul de la BDCE și 54 milioane de euro (20% din cost) din contribuția de la bugetul de stat. Proiectul este implementat de Ministerul Culturii prin structura sa specializată – Unitatea de Management a Proiectului, perioada de implementare fiind de circa șapte ani.