A avut loc prima dezbatere preliminară privind redactarea Codului Patrimoniului Cultural

În contextul implementării proiectului „Monumente istorice - planificare strategică și politici publice optimizate” (SIPOCA 389 / SMIS 115895) și având în vedere că elaborarea proiectului de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural național este obligație cuprinsă în Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2017-2020,  Ministerul Culturii și Identității Naționale și partenerul de proiect, Institutul Național al Patrimoniului,  organizează, în etape, dezbateri preliminare privind redactarea actului normativ.

Acestea vizează grupuri profesionale sau sociale distincte, abordând asociațiile profesionale ale arhitecților și urbaniștilor, organizații și fundații relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, diversele asociații ale profesioniștilor din administrație, investitorii precum cei din domeniile imobiliare sau ale galeriilor de artă, precum și alte organizații relevante.

În data de 12 februarie 2019 a avut loc prima dezbatere preliminară privind redactarea Codului Patrimoniului Cultural,întâlnirea fiind găzduită de Uniunea Arhitecților din România și coordonată de arh. Adrian Crăciunescu, responsabil cu procesul de elaborare a Codului Patrimoniului Cultural, fiind invitate organizațiile profesionale ale arhitecților și urbaniștilor.

Au participat aproximativ 20 de profesioniști, reprezentanți ai organizației gazdă, ai Ordinului Arhitecților din România, Registrului Urbaniștilor din România și ai Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România, dar și invitați reprezentanți ai Uniunii Naționale a Restauratorilor din România sau ai unor ONG-uri și SRL-uri active în domeniul protecției și punerii în valoare a monumentelor istorice. 

În cadrul dezbaterii au fost vizate în special acele aspecte ale reformei legislative care au în vedere:

• definirea și reglementarea patrimoniului imobil din zona construcțiilor sau a monumentelor de for public;
• definirea și reglementarea patrimoniului imobil din zona ariilor protejate cuprinse ca propunere într-un titlu distinct (IV), referitor la un concept enunțat în legislația existentă dar neclarificat până în prezent – peisajul cultural;
• calibrarea corespunzătoare a sistemelor de control (inclusiv prin avizare și autorizare) și de sancționare a contravențiilor ori a infracțiunilor din domeniu;
• diferențierea fondului construit cu valori patrimoniale față de construcțiile contemporane în vederea delimitării rezonabile a unor derogări sau a unor măsuri compensatorii menite să împiedice distrugerea patrimoniului din cauza aplicării nediscriminatorii a normelor actuale de siguranță, de mediu, de trafic sau de altă natură ce pot afecta acest fond;
• rezolvarea problemelor legate de materialele tradiționale sau de laboratoare, de atestarea acestora precum și a specialiștilor; identificarea procedurilor aferente ce ar fi necesar să fie mai bine cuprinse de lege;
• posibilitatea introducerii unor standarde minimale de cost pe baza cărora să poată fi dezvoltate mecanisme de susținere financiară compensatorii sau de susținere a investitorilor privați prin subvenționarea unor marje sau chiar a integrității eventualelor costuri suplimentare ce rezultă din utilizarea materialelor, tehnicilor și a mâinii de lucru specializate din procesele de restaurare.

Următoarea dezbatere va avea loc în data de 4 martie a.c. și va fi găzduită de Institutul Național al Patrimoniului. Sunt așteptate să participe organizații profesionale ale specialiștilor restauratori din domeniile patrimoniului construit și natural, respectiv al patrimoniului mobil: Art Conservation Support, Asociația Peisagiștilor din România și Uniunea Națională a Restauratorilor din România.