A avut loc cea de-a doua dezbatere preliminară privind redactarea Codului Patrimoniului Cultural

În data de 4 martie 2019 a avut loc ea de-a doua dezbatere preliminară privind redactarea Codului Patrimoniului Cultural, întâlnirea fiind găzduită de Institutul Național al Patrimoniului și coordonată de arh. Adrian Crăciunescu, responsabil cu procesul de elaborare a Codului Patrimoniului Cultural. La dezbatere au participat organizații profesionale ale specialiștilor restauratori din domeniile patrimoniului imobil, precum și specialiști din domeniul peisagisticii.

Evenimentul se înscrie într-o serie de dezbateri și consultări ale profesioniștilor din domeniul patrimoniului programate în contextul elaborării proiectului de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural, activitate implementată în cadrul proiectului „Monumente istorice – planificare strategică și politici publice optimizate” (SIPOCA 389 / SMIS 115895)  și cuprinsă  ca obligație în Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2017-2020.

La dezbatere au participat aproximativ 20 de profesioniști din rândul organizațiior invitate, respectiv reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, ai Asociației Peisagiștilor din România, ai Uniunii Naționale a Restauratorilor din România, precum și reprezentanți ai orgnizației Art Conservation Support.

Au fost supuse dezbaterii acele aspecte ale reformei legislative care au în vedere:

• definirea și reglementarea patrimoniului imobil din zona construcțiilor sau a monumentelor de for public;
• definirea și reglementarea patrimoniului imobil din zona ariilor protejate cuprinse ca propunere într-un titlu distinct (IV), referitor la un concept enunțat în legislația existentă dar neclarificat până în prezent – peisajul cultural;
• calibrarea corespunzătoare a sistemelor de control (inclusiv prin avizare și autorizare) și de sancționare a contravențiilor ori a infracțiunilor din domeniu;
• diferențierea fondului construit cu valori patrimoniale față de construcțiile contemporane în vederea delimitării rezonabile a unor derogări sau a unor măsuri compensatorii menite să împiedice distrugerea patrimoniului din cauza aplicării nediscriminatorii a normelor actuale de siguranță, de mediu, de trafic sau de altă natură ce pot afecta acest fond;
• rezolvarea problemelor legate de materialele tradiționale sau de laboratoare, de atestarea acestora precum și a specialiștilor; identificarea procedurilor aferente ce ar fi necesar să fie mai bine cuprinse de lege;
• posibilitatea introducerii unor standarde minimale de cost pe baza cărora să poată fi dezvoltate mecanisme de susținere financiară compensatorii sau de susținere a investitorilor privați prin subvenționarea unor marje sau chiar a integrității eventualelor costuri suplimentare ce rezultă din utilizarea materialelor, tehnicilor și a mâinii de lucru specializate din procesele de restaurare.

În contextul elaborării Codului Patrimoniului Cultural sunt planificate și alte întâlniri care au în vedere consultarea profesioniștilor și societății civile active în domeniul patrimoniului cultural în scopul dezbaterii aspectelor reformei legislative menționate.