Proiecte

Unul dintre obiectivele constante ale Ministerului Culturii și Identității Naționale îl constituie adecvarea ofertei culturale şi a spaţiilor şi echipamentelor de practică culturală la nevoile şi orizontul de aşteptare ale populaţiei.

În acest context, la finalul anului 2005, în urma unui studiu privind starea infrastructurii culturale din România, s-au desprins următoarele concluzii:

• infrastructura culturală este, în genere, învechită şi, în multe situaţii, inadecvată nevoilor culturale ale cetățenilor;
• o parte dintre instituţiile publice de cultură îşi au sediile în clădiri-monumente istorice degradate, care necesită un amplu proces de restaurare;
• deşi pentru unele imobile de patrimoniu sau fost demarate lucrări de consolidare şi restaurare, acestea au fost, ulterior, sistate sau încetinite din lipsă de fonduri, sau din cauza alocaţiilor bugetare fragmentate;
• în acelaşi timp, s-a constatat nevoia urgentă de îmbogăţire şi diversificare a infrastructurii culturale prin construirea de noi imobile (de exemplu, Bibilioteca Naţională a României) sau prin consolidarea şi modernizarea celor existente (de exemplu: Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti, Sala „Omnia”).

Ţinând cont de aceste realități, în martie 2006, a fost aprobat de Preşedintele României și Guvern, la inițiativa Ministerului Culturii și Cultelor, Memorandumul de împuternicire a Ministerului Finanţelor Publice pentru identificarea şi atragerea de resurse financiare, necesare finanţării programului de restaurare a unor monumente istorice şi de construire, consolidare şi modernizare a instituţiilor publice de cultură de importanţă deosebită.

Ca urmare a acestor demersuri, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) a fost cea care şi-a oferit sprijinul pentru finanţarea unui astfel de program, prin care cele mai importante edificii culturale din România sunt consolidate, reabilitate, restaurate, construite / reconstruite și modernizate, în baza a două Acorduri-cadru de împrumut pentru finanțarea proiectelor:
F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din România
și 
F/P 1572 (2006) privind finalizarea construcţiei, renovarea sau reabilitarea clădirilor culturale de interes public din România

Anterior acestor două mari proiecte implementate de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin organismul desemnat Unitatea de Management a Proiectului, BDCE a mai finanțat, prin acordarea de credite, lucrările de consolidare și restaurare a Ateneului Român.

Din perspectivă financiară, nivelul investițiilor din cadrul celor două proiecte reprezintă cea mai importantă și curajoasă inițiativă de reabilitare a infrastructurii culturale din România care s-a bucurat, încă de la demararea propriu-zisă în anul 2007, de sprijinul tuturor guvernelor și miniștrilor de resort, constituind o permanentă prioritate a instituției noastre.

Proiectele susţin conservarea valorilor arhitecturale şi istorice ale monumentelor și promovează dezvoltarea activităților instituțiilor publice de cultură găzduite de aceste edificii, prin restaurarea funcţiilor şi asigurarea unor condiţii tehnice şi de siguranţă corespunzătoare desfășurării unor evenimente culturale de anvergură. Investițiile contribuie la dezvoltarea regională şi la consolidarea coeziunii sociale datorită multiplelor efecte asupra activităţii economice, ocupării forţei de muncă şi turismului. Implementarea proiectelor conduce la crearea a aproximativ 3.000 de locuri de muncă temporare, pe parcursul perioadei de realizare a investițiilor  şi a altor câteva zeci cu caracter permanent, create prin redeschiderea unor istituții, ca în cazul Muzeului Colecțiilor de Artă care a fost nefuncţional timp de 27 de ani și ulterior redeschis la finalizarea lucrărilor, în anul 2013.

Datorită importanței deosebite din punct de vedere instituțional, al statutului de monumente istorice de clasă A, a încărcăturii culturale, istorice, arhitecturale și urbanistice deținute de cele 21 de obiective incluse în proiecte, investițiile noastre au fost constant în atenția publicului, dezbătute pe larg și amplu prezentate în mass-media, dar și supuse analizei factorilor decizionali și a organismelor de control, cărora li se adaugă misiunile tehnice și financiare întreprinse cu regularitate de experți ai finanțatorului extern în urma cărora activitatea UMP a primit calificative pozitive.

Notorietatea şi simpatia publică de care se bucură clădirile istorice și instituțiile pe care le deservesc, evoluţia pozitivă privind implementarea proiectelor, precum şi alocarea de către finanţatorul extern a unei sume consistente, spre exemplu, pentru construirea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României – între altele, cea mai mare clădire din România după cea a Palatului Parlamentului –, au făcut ca, în iunie 2012, unul dintre finanțiștii de vârf ai Europei, E.S. dl. Rolf Wenzel, Guvernator al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, să viziteze noua casă a Bibliotecii. Vizita a cuprins și discuții cu ministrul Culturii în cadrul cărora oficialul a apreciat că managementul și rezultatele investițiilor realizate de partea română în colaborare cu BDCE pot fi considerate un exemplu de bună practică pentru celelalte state partenere ale organismului bancar european.