Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de coordonator de reforme și investiții (CRI) a organizat marți, 14 februarie a.c., începând cu ora 11:00, la Teatrul Național București, un prim eveniment dedicat promovării Statutului lucrătorului cultural profesionist.
Propunerea legislativă elaborată în cadrul Reformei 3 - Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural și finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 11 - Turism și cultură vizează maximizarea potențialului creativ al lucrătorilor culturali și menținerea activă a acestora pe piața muncii, dar și dezvoltarea sectoarelor culturale și creative și creșterea contribuției lor economice.
„Una dintre reușitele de care ne putem bucura este actualizarea statutului lucrătorului cultural, la nivelul anului 2023, cu sprijinul fondurilor europene. Cred că părerea fiecăruia dintre cei vizați de schimbarea legislativă ne va ajuta să putem propune un act normativ funcțional. Ne aflăm în situația în care avem foarte mulți lucrători culturali care nu sunt prinși într-un sistem care să le asigure un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Totodată, sunt și foarte mulți freelanceri care au nevoie de mai mult decât poate oferi codul muncii. Statutul lucrătorului cultural profesionist va introduce mai multe drepturi decât le-a avut vreodată cineva care a lucrat în domeniul culturii, în diferite forme, cum sunt, de exemplu, cele de persoană fizică autorizată sau drepturi de autor”, a transmis Ministrul Culturii, domnul Lucian Romașcanu.
Practic, Statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecție socială și fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce implică activitatea artistică și culturală, în prezent reglementate de o legislație fragmentată.
Evenimentul a reunit experții implicați în elaborarea propunerii legislative și profesioniștii care activează în sectoarele culturale și creative și care pot beneficia de măsurile de sprijin vizate prin Statutul lucrătorului cultural profesionist.
Conform calendarului actualizat al evenimentelor de promovare a Statutului lucrătorului cultural profesionist, următoarele întâlniri vor avea loc după cum urmează:
Prezentarea din cadrul evenimentului poate fi descărcată aici.
Planul Național de Redresare și Reziliență din România urmăreşte obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Rezilienţă (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Rezilienţă 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență. PNRR din România cuprinde un pachet de reforme și investiţii publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru România este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub formă de granturi și 14.94 mld euro sub formă de împrumuturi.
Mai multe informații privind implementarea PNRR în România sunt disponibile pe: https://mfe.gov.ro/pnrr/ și www.facebook.com/PNRROficial.