Calendar evenimente

 

 

Newsletter UMP

date abonat

Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” Iași – Muzeul Memorial ”Al.I. Cuza” de la Ruginoasa

Descriere obiectiv

Edificiu clasat ca monument istoric având cod LMI: IS-II-m-B-04238.01

Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat construit în stil neogotic în anul 1804, care a aparţinut iniţial familiei Sturdza. Actualmente este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii.

Proprietatea familiei Studza

La sfârşitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza a cumpărat moşia de la Ruginoasa de la Duca Vodă, stăpânind-o timp de aproape 200 de ani.

În anul 1804, logofătul şi marele vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a construi o reşedinţă luxoasă pe locul vechii case boiereşti a strămoşilor săi. De asemenea, grădinarul german Mehler avea scopul de a amenaja, în jurul palatului, un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeaţă şi chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la Ruginoasa a fost construit de către Freiwald în stil neoclasic, propriu arhitecturii civile din Moldova acelor vremuri.

În perioada 1847-1855, logofătul Costache Sturdza l-a adus aici pe arhitectul Johann Brandel care a refăcut palatul în stil neogotic, stil care se păstrează și astăzi.

În aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un alt fiu al lui Costache Sturdza, a făcut un împrumut de 60 mii de galbeni la Banca Moldovei, ipotecând palatul care fusese abandonat de la răpirea Marghioliţei şi era ameninţat de ruină. Neplătind împrumutul, banca l-a scos la licitaţie.

Palat Domnesc

În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite a cumpărat, la licitaţie, palatul de la Banca Moldovei, dorind să-l transforme în reşedinţă de vară. El a depus la 13 ianuarie 1862 preţul de 52.011 galbeni, după cum confirmă Curtea de Întărituri, iar apoi actele de proprietate s-au încheiat la 16 aprilie 1862. Prima grijă a domnitorului a fost să renoveze integral palatul.

Deşi domnitorul a petrecut puţin timp la palat, aici a locuit soţia sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea şi decorarea lui, de grădină şi de acareturi. Ea a angajat meşteri pentru repararea clădirii şi grădinari germani pentru refacerea parcului din jurul castelului.

Scara centrală a fost construită din marmură, pereţii au fost tapetaţi cu mătase de la Paris, au fost construite şeminee şi s-au adus policandre scumpe. Mobilierul a fost comandat în anul 1863 la Paris, actul de comandă păstrându-se astăzi la Biblioteca Academiei Române.

Palatul de la Ruginoasa a fost inaugurat oficial de către domnitorul Cuza, cu prilejul sărbătorilor de Paşti din aprilie 1864, când acesta a sosit aici împreună cu Al. I. Cantacuzino, Nicolae Pisoski şi Baligot de Beyne. În septembrie 1864, el sosea din nou la palat, unde a rămas aproape o lună, perioadă în care a făcut numiri de prefecţi şi luând măsuri pentru muncile agricole de toamnă.

Fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în oraşul Heidelberg (Germania), iar rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Ruginoasa, fiind înmormântate la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Osemintele domnitorului au fost strămutate de mai multe ori: în anul 1907 au fost puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint aşezată într-un sicriu de stejar; în primăvara anului 1944 au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa şi duse la Mănăstirea Curtea de Argeş; apoi, în anul 1946, au fost depuse în Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde s-a amenajat o criptă.

După înmormântarea fostului domnitor, Elena Cuza a luat decizia de a se muta la Paris împreună cu cei doi fii şi cu Baligot de Beyne - fostul secretar al domnitorului, pentru a putea să le ofere copiilor săi o educaţie aleasă. Acolo, Alexandru, fiul cel mare, a urmat Facultatea de drept şi unele cursuri de istorie. Baligot de Beyne a murit în 1882, iar apoi Elena Cuza s-a întors la Ruginoasa.

Muzeu memorial

Palatul a fost grav avariat de luptele purtate în apropiere în al doilea război mondial, din el rămânând doar câteva ziduri de incintă şi bucăţi ruinate de pereţi. El a fost reconstituit în perioada 1968-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incintă şi doar un bastion în partea de nord-vest. S-a reuşit integrarea în ansamblul muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe care le avea iniţial domeniul.

În anul 1979 s-a încercat amenajarea aici a unui muzeu de istorie, dar abia în 1982 s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial "Al. I. Cuza" cu o secţie de istorie şi una de etnografie.

Parterul palatului conţine exponate care reconstituie viaţa şi activitatea domnitorului Al. I. Cuza. Muzeografii au încercat să amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la înfăţişarea din vremea lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epocă, cărţi de epocă, tacâmuri de argint. În cabinetul de lucru s-au adus câteva din piesele de mobilier din lemn de stejar, pe care Elena Cuza le-a comandat renumitei firme pariziene P.P. Mazaroz Ribaillier. Întreprinderea de Stat ”Decorativa” din Bucureşti a refăcut o comodă circulară după original.

Principalele lucrări realizate:

Ansamblul arhitectonic Ruginoasa cuprinde: palatul, biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, parcul, zidul de incintă, turnurile și mormântul.
Lucrările contractate de UMP au vizat palatul și anexa, zidul de incintă și terenul aferent.
Intervențiile realizate se referă, în principal, la:

  • refacerea structurii;
  • lucrări de hidroizolații ale fundațiilor și tratamente specifice ale pereților împotriva infiltrațiilor de apă;
  • refacerea/înlocuirea instalațiilor sanitare, de apă-canal, termice, electrice și de gaze;
  • refacerea integrală a fațadelor;
  • scara principală exterioară s-a realizat din marmură;
  • înlocuirea tâmplăriei din lemn originară, grav deteriorată, cu tâmplărie de lemn stratificat, cu geam termopan și monograma lui Cuza sablată;
  • pardoselile s-au realizat din marmură, parchet și gresie pentru băi;
  • s-au refăcut, parțial, componentele artistice după câteva urme găsite în timpul decopertării;
  • candelabrele și corpurile de iluminat au fost comandate special după modelul proiectantului. Iluminatul ornamental și acoperișul realizat din tablă de zinc, pun edificiul într-o nouă valoare;
  • s-a refăcut integral anexa cu arhitectură în stil tradițional românesc cu influențe neogotice;
  • s-a intervenit pentru realibilitarea grupului statuar;
  • aleile pietonale și carosabile s-au realizat din pavele speciale autentice;
  • curtea palatului a fost amenajată peisagistic, prin realizarea rondului principal eliptic, marcat cu monograma domnitorului Cuza;
  • s-a realizat o parcare pentru autocare.

 

  • Valoarea investiției (cuprinde lucrările de proiectare și de execuție) este de 2.692.310 Euro, fără TVA.
  • Durata lucrărilor de execuție: 25 de luni calendaristice.
  • Stadiu: Lucrări de execuție finalizate în octombrie 2010

 

Galerie multimedia