S-a încheiat proiectul „Monumente istorice - planificare strategică și politici publice optimizate” finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă

Miercuri, 4 octombrie 2023, la Biblioteca Națională a României, sala „Mircea Eliade”, a avut loc conferința de diseminare a rezultatelor proiectului „Monumente istorice - planificare strategică și politici publice optimizate” SIPOCA 389/ SMIS 115895, în cadrul căreia au fost prezentate proiectele Strategiei Naționale pentru Protejarea Monumentelor Istorice și Codului Patrimoniului Cultural.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența ministrului Culturii, dna. Raluca Turcan, care a subliniat importanța celor două documente elaborate în cadrul proiectului, în special în contextul în care necesitatea Codului Patrimoniului a fost pusă în discuție în spațiul public încă din anul 2005. Aceasta a arătat că aprobarea Codului presupune armonizarea legislației, coordonarea dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, coerența actelor normative de puteri diferite, precum și clarificarea regimului sancțiunilor. În ceea ce privește Strategia privind protecția monumentelor istorice, ministrul culturii a amintit că prioritățile Strategiei se încadrează în tendințele stabilite la nivel european și că aceasta facilitează atragerea de finanțări  necesare protecției patrimoniului cultural.

Cu o valoare totală de 2.990.000 lei, proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă și a fost implementat de Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii. Obiectivul general al proiectului a vizat optimizarea și eficientizarea actului administrativ, legislativ și decizional în administrația centrală și serviciile sale deconcentrate în domeniul patrimoniului cultural național. Rezultatele acestuia, proiectele Strategiei Naționale pentru Protejarea Monumentelor Istorice și Codului Patrimoniului Cultural, vin în sprijinul autorităților și instituțiilor publice centrale (inclusiv entități subordonate/deconcentrate și al altor structuri aflate în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea ministerelor) implicate în procesele decizionale referitoare la patrimoniul cultural din România.

Mai precis, prin intermediul acestui proiect, MC-UMP a realizat inventarierea și analiza legislației în domeniul patrimoniului cultural, sistematizarea și simplificarea acesteia în proiectul Codului Patrimoniului Cultural și propunerea unei politici publice prin Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice. 

Strategia Națională pentru Protejarea Monumentelor Istorice propune o înțelegere integrată a monumentelor istorice (MI) și a patrimoniului cultural imobil (PCI) declinată pe baza următoarelor coordonate:

• definirea cadrului general de înțelegere a MI și PCI în contextul restructurării legislației în domeniul protecției patrimoniului, prin elaborarea Codului Patrimoniului;
• recunoașterea patrimoniului cultural ca obiectiv strategic național, definitoriu pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului construit;
• actualizarea abordării privind protecția și valorificarea MI și PCI, prin analiza evoluției conceptelor, măsurilor legislative și a direcțiilor strategice de la nivel european și internațional;
• facilitarea înțelegerii MI și PCI ca motor de dezvoltare locală și ca resursă neregenerabilă esențială în combaterea schimbărilor climatice;
• promovarea bunelor practici în protecția și valorificarea patrimoniului cultural ca soluții sustenabile și urmărirea prelungirii duratei de viață a monumentelor istorice.

Codul Patrimoniului Cultural vizează o îmbunătățire a cadrului normativ printr-o abordare integrată a tuturor domeniilor patrimoniului cultural – monumente istorice, arheologie, peisaje culturale, patrimoniu cultural mobil și patrimoniu cultural imaterial. Efortul de codificare a legislației din domeniile menționate păstrează o parte dintre instituțiile juridice existente, dar aduce o serie de noutăți, printre care:

• eliminarea contradicțiilor existente în legislația din prezent; reglementarea peisajelor culturale;
• echilibrarea drepturilor și obligațiilor deținătorilor de patrimoniu cultural;
• crearea unei instituții juridice noi – reperul cultural al comunității;
• reglementări mai clare în ceea ce privește circulația bunurilor culturale mobile;
• recunoașterea importanței rolului comunităților în crearea, păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil.

Impactul preconizat al adoptării și aplicării celor două documente se va reflecta în creșterea rolului economic, cultural și social al patrimoniului, digitalizarea, accesibilizarea și interoperabilitatea datelor referitoare la monumentele istorice și patrimoniul cultural imobil, creșterea eficienței resurselor financiare și umane utilizate pentru gestionarea monumentelor, promovarea calității și inovării în managementul patrimoniului cultural imobil, operaționalizarea unui cadru educațional și de formare integrat în domeniu, precum și creșterea conștientizării importanței celor două categorii în rândul cetățenilor.